Atat de aproape totusi atat de departe 3

Capitolul 3: Întâlnire
!Ce mai faceti?" Fata a strigat de pe scena, entuziasmata.

Părul ei , albastru a fost legat cu o panglică de aur. Purta o cămașă neteda roșie și șorturi negre împreună cizme galbene lungi pana la genunchi. Destul a fost cu siguranta cuvântul potrivit pentru o descrie.

Fanii, toti strigau din nou, ca răspuns la idolul, care a luat microfonul ei.

"Să mergem mare, azi mare, mare. Acest cantec, este doar pentru tine!" Hikari facut cu ochiul, și a ridicat mâna spre ei fanii ei.

În timp ce Hikari a început să cânte, o bruneta și prietenii lui au fost toti șocați.(ma re fer la fani)

"Cum poate fi aceasta?"

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

În mijlocul nopții, când totul era liniștit, Dan era nelinistit și se clatina în patul lui.

"Daniel?"

"Da,Drago?"

"De ce ești încă treaz?"

"Doar ma gandeam ."

"La, Runo?"

"De unde știi?"

"M-am dus la concert, Dan!"

"Nu-ți face griji, Drago, du-te la culcare, voi fi bine."

"Dacă spui tu, Dan."

Dan închise ochii, și apoi si-a deschis din nou.

Acesta nu ar putea fi ea, pur și simplu nu ar putea fi.

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

"Hei, mama! Mă duc la casa lui Marucho acum, la revedere!" Dan a spus.

"Nu le provoca necazuri prea mult!"

Dan a fost ocupat se se gandeasca la incidentul de ieri, și se pare că nu a observat că a existat cineva în fața lui.

"Ouch!"

Doi oameni a spus, în același timp.

Dan frecat capul si-si ceru repede scuze, dar cand el a deschis ochii, a primit mai larg și mai larg.

"Runo?"

Persoana care s-a lovit în el, era o fată cu părul albastru într-o rochie albă, cu o eșarfă roz în jurul taliei ei. Ea si-a frecat capul , înmărmurit.

"Imi pare rau!"

Ea sa sculat repede, a luat pălăria ei, și sa grăbit mai departe.

A fost nevoie de timp pentru ca Dan sa realizeze că ea a plecat, si Dan se grabi, se scula pe picioarele sale și a alergat spre ea.

"Runo, așteaptă!"

Fata sa întors, amețita. cu o fata roșiind. "Cine ești tu?"

Dan, luat prin surprindere, a luat-o de mana.

"Îmi pare rău, dar, daca nu e nimic urgent, chiar trebuie să plec acum." Hikari pleca părul albastru zburand peste spatele ei.
Dan se uita la ea in continuare cum disparea , iar mâna lui ajungând, deplasandu-se înapoi la brâu pe lângă corp din nou.

Părea ... La îndemâna.

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••